Inchiriere server gratuit 1GB

Despre toate peisajele minunate din toate orasele Romaniei! (Alba - Alba Iulia)

neraton.web.fc2.com

Alba - Alba Iulia

ACHIZITIONARI DIRECTE

■ Romania fermecatoare tara !!! - Alba - Alba Iulia

JOIN FREE NOW

Companii colaboratoare

Best Website

Best Shops in Romania

Despre toate peisajele minunate din toate orasele Romaniei!

ROMANIA

Restaurante

Hoteluri

Agentii de Turism

ROMANIA

Judet

Agentii Imobiliare

Calculatoare

Scoli si Altele

Judet

Alba - Alba Iulia

Alba este un judeţ în România din regiunea Transilvania, cu reşedinţa de judeţ la Alba Iulia (populaţie: 72.405).

Maramures - Baia Mare

Bistrita-Nasaud - Bistrita

Mehedinti - Turnu Severin

Botosani

Mures - Targu Mures

Brasov

Municipii:

Alba Iulia
Aiud
Blaj
Sebeş
Oraşe:

Cugir

Ocna Mureş
Zlatna
Câmpeni
Teiuş
Abrud
Baia de Arieş

Regiune: Transilvania
Reşedinţa: Alba Iulia
Populaţie: Locul 28
•Total 2002:382.747 loc.
•Densitate:61 loc/km²
Suprafaţă: Locul 16
•Total: 6.242 km²

Caras-Severin - Resita

Covasna - Sfantu Gheorghe

Teleorman - Alexandria

Dambovita - Targoviste

Valcea - Ramnicu Valcea

Gorj - Targu Jiu

Vrancea - Focsani

Harghita - Miercurea Ciuc

Bucuresti

Istoric

Descoperirile arheologice din acest judeţ datează din perioada neolitică cunoscută sub numele de "Cultura din Petreşti". Denumirea judeţului "Alba" provine din limba latină albus. În timpul stăpânirii romane au fost întemeiate ( datorită zăcămintelor miniere din regiunea Apuseni) o serie de aşezări ca de exemplu Apulum numele de azi Alba Iulia , Ampelum azi Zlatna, Apulon azi Piatra Craivii, coloniile romane: Aurelia Apulensis, Nova Apulensis, Alburnus Maior azi Roşia Montană, Brucla azi Aiud. După retragerea romanilor de pe teritoriul Daciei urmează o perioadă controverasată de unii istorici fiind influenţată de interese naţionale, apărând mai târziu o perioadă a voievodatelor iar în această regiune denumită ca "Voievodatul de la Balgrad". Prin înfrângerile suferite mai târziu de regatul feudal ungar, (1526) Soliman I stat intemeiat în anul 1000 de Ştefan cel Sfânt apare "Principatul Transilvaniei" cu capitala la "Alba Iulia" (Gyulafehérvár) care joacă un rol important în dezvoltarea economică, culturală şi politică a regiunii. Astfel se poate aminti ca evenimente politice, în anul 1599 intrarea lui Mihai Viteazul în Alba Iulia, sau executarea capilor revoltei (1784) ţărăneşti sub conducerea lui Horia, Cloşca şi Crişan, sau se poate aminti activitatea revoluţionară a lui Avram Iancu (1848), sau în 1918 în "Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia a fost hotărâtă unirea Transilvaniei cu România, o serie de evenimente culturale ca de exemplu în 1597 înfiinţarea tipografiei domneşti ortodoxe publicând "Noul testament de la Belgrad" iar în 1699 primul Abecedar.

Aşezare

Judeţul este situat în partea centrală a României cu o suprafaţă de 624.167 ha (care reprezintă 2,6% din suprafaţa României) cu 416.000 locuitori.Capitala judeţului Alba Iulia situat pe malul stâng al Mureşului (220-250 m altitudine), la confluenţa cu râurile Ampoi şi Sebeş, cu o populaţie de 100.000 de locuitori. Munţii Apuseni se găsesc în vest, nord-vest fiind caracterizaţi printr-o structură geologică complexă cu resurse de minereuri neferoase (cupru, plumb, zinc) şi metale preţioase ca (aur, argint), de asemenea solul fertil al regiunii a determinat apariţia deja în trecutul îndepărtat a aşezărilor omenesti. Valea Mureşului cu afluenţii săi, Arieş, Sebeş, Cugir şi regiunile învecinate fiind un teren agricol favorabil pentru creşterea animalelor, produse forestiere, o serie de produse agricole ca cereale, dar mai ales legume şi fructe cu vinuri renumite mai ales în regiunea Târnavelor. Valea Mureşului cu afluenţii săi, a înlesnit construirea de drumuri rutiere şi feroviare favorizând un trafic intens. Dacă în nord sunt Munţii Apuseni, Munţii Sebeşului se află în sudul judeţului, iar 25% din suprafaţa judeţului este ocupată de podişul Târnavelor cu podgorii renumite, resurse de gaze naturale.

Atracţii turistice sunt de exemplu "Târgul de fete de la Găina" ce are loc pe data de 20 iulie (Sfântu Ilie) pe Muntele Găina (1484 m) la 8 km sud-vest de Avram Iancu, "portul popular al Buciumanilor", dansul popular "Ţarina Abrudului", monumente istorice precum: Catedrala catolică şi ortodoxă, Sala Unirii, şi cetatea din Alba Iulia, clădiri medievale din Abrud, Muzeul Minelor din Roşia Montană, cetatea din Sebeş sau Aiud. Complexul carstic Scărişoara - Munţii Bihorului la 2-3 ore de Garda de Sus.
"Huda lui Papara" o peşteră interesantă în Apuseni (M.Trascăului) la 2 ore de Sălciua). Cheile din Valea Ramet, Defileul Arieşului, Pietrele Detunatei (1200 m) (cu două varfuri mai importante din bazalt "Detunata Goală" "Detunata Flocoasă") la 20 km de Abrud şi la o oră de Bucium (DN 76/74 Oradea-Stei-Câmpeni-Abrud-Bucium) sau DN 75/74 (Cluj-Turda-Campeni-Abrud-Bucium). Pe calea feratä ingustă între Abrud-Vidolm circulă un trenuleţ de munte "Mocăniţa" cu haltele Abrud, Roşia Montană (Gura Rosiei), Câmpeni, Bistra, Lupşa, Baia de Arieş, Brăzeşti, Sălciua, Ocoliş, Vidolm, declarat monument istoric, localnicii spun în glumă călătorul ce se grăbeşte porneşte pe jos ca să ajungă mai repede (din cauza vitezei reduse a trenului).

''Oraşe principale sunt: Alba Iulia, Aiud şi Blaj, urmate de oraşe mai mici ca: Abrud, Baia de Arieş, Câmpeni, Cugir, Ocna Mureş, Sebeş, Teiuş şi Zlatna, ponderea mai mare a populaţiei fiind în regiunea urbană, cu o structură alcătuită din: 90% români, 6% maghiari, 3% germani, religia existentă: ortodoxă, reformată, catolică.
Judeţele vecine: în nord judeţul Cluj, în vest Bihor şi Arad, în sud Hunedoara şi Vâlcea, în est Sibiu şi Mureş.

CalculatReliefoare

Predomină regiunile înalte de podiş,deal şi munte, în est cu Munţii Metaliferi (M.Trascăului cu "Muntele Mare") în sud , Munţii Surianu, în nord-vest Munţii Bihorului,Munţii Parângului. În vest Valea Sebeşului, şi o parte mică din Munţii Cindrelului. Zona de podiş şi deal alcătuită din: Podişul Secaselor, Podişul Târnavelor, depresiunile montane Zlatna, Abrud, Câmpeni, şi depresiunile joase de câmpie Alba Iulia, Turda, Orăştie.Culoarul Mureşului separă Munţii Apuseni de Podişul Târnavelor (400-500 m altitudine). Reţeaua hidrografică alcătuită din: cursul mijlociu al Mureşului care colectează pe malul drept: Arieşul, Aiud, Geoagiu, Valea Teiului, Valea Galzii, Cricăul, Ampoiul, Vintul etc. iar pe malul stâng: Târnava (Mare si Mică), Galda, Secasul, Sebeşul, Pianul, Cugirul etc. În zona Munţilor Apuseni mai important este râul Arieş cu afluenţii Arieşul Mare şi Mic.

■　NERATON SERVICE

■　NERATON LAND

■　CONTACT

掲示板