Inchiriere server gratuit 1GB

Despre toate peisajele minunate din toate orasele Romaniei! (Bacau)

neraton.web.fc2.com

Bacau

ACHIZITIONARI DIRECTE

■ Romania fermecatoare tara !!! - Bacau

JOIN FREE NOW

Companii colaboratoare

Best Website

Best Shops in Romania

Despre toate peisajele minunate din toate orasele Romaniei!

ROMANIA

Restaurante

Hoteluri

Agentii de Turism

ROMANIA

Judet

Judet

Bacăul este judeţ în regiunea Moldova din România. Suprafaţa: 6.603 km²; reşedinţa: municipiul Bacău; principalele cursuri de apă: Siret, Bistrita, Trotuş, Tazlău, Berheci, Zeletin; principalele lacuri: Bălătău (baraj natural), Belci, Poiana Uzului (alimentare cu apă), Racova, Gârleni, Şerbăneşti şi Lilieci ; altitudine maximă: vf. Grinduşu 1.664 m, vf. Nemira 1.648 m, vf. Şandru Mare 1.639 m . Judeţe vecine: la est- judeţul Vaslui, la sud- judeţul Vrancea, la vest- judeţul Covasna şi judeţul Harghita, la nord- judeţul Neamţ.

Bacau

Maramures - Baia Mare

Bistrita-Nasaud - Bistrita

Mehedinti - Turnu Severin

Botosani

Mures - Targu Mures

Brasov

Bacău este reşedinţa şi cel mai mare oraş al judeţului Bacău, Moldova, România.

Regiune: Moldova
Reşedinţa: Bacău
Populaţie: Locul 5
•Total 2002: 706.623 loc.
•Densitate: 113 loc/km²
Suprafaţă: Locul 14
•Total: 6.621 km²

Caras-Severin - Resita

Covasna - Sfantu Gheorghe

Teleorman - Alexandria

Dambovita - Targoviste

Valcea - Ramnicu Valcea

Gorj - Targu Jiu

Vrancea - Focsani

Harghita - Miercurea Ciuc

Bucuresti

Istorie

Cea mai veche referinţă istorică cunoscută despre oraş datează din anul 1399, fiind menţionat în Documentul lui Iuga Voda, prin care se dă carte de judecată între spătarul Răducanu cu razeşii satului Brătila, din ţinutul Bacăului. Despre etimologia numelui s-au emis mai multe ipoteze, însă este cert că oraşul nu a fost întemeiat de unguri. În acest sens, avem următoarele argumente, prezentate de conducătorii băcăuani la începutul anului 1943, atunci când mareşalul Antonescu a ordonat efectuarea lucrărilor pentru românizarea nomenclaturii localităţilor din Romania, ordin prin care urma să se schimbe denumirea oraşului Bacău, care era considerată ca fiind de sorginte maghiară, cu una românească, Gura Bistriţei.
A Totuşi, dacă rezonanţa “ău” ar fi ungureasă, atunci cum se explică alte denumiri precum Chişinău sau Moghilău, locuri pe unde, după cum sugerează istoria, ungurii n-au pus piciorul.
B Menţionarea oraşului pe un act oficial datează încă din 1399. În Arhivele vaticanului, pe hărţile Evului Mediu precum şi în alte documente latine, Bacăul apare sub numele de Bacovia, sau Ad Bacum. Edwige Bestazzi – delegată a Institutului de Cultură Italiană, la începutul secolulu XX, mărturiseşte că Bacăul era trecut pe o Hartă pictată chiar în Palatul Primăriei Florenţa, sub numele de Bacovia. Acest lucru nu este de mirare, având în vedere că la doar câţiva kilometri de Bacău, la Sărata, romanii extrăgeau sare, iar în alte localităţi din împrejurimi s-au descoperit vestigii daco-romane, sau chiar mai vechi, lucru ce atestă clar popularea acestei zone de mii de ani. La Sulta (comuna Agăş) avem urmele vechilor aurării dacice, după cum dovedeşte N. Densuşeanu în lucrarea sa “Dacia preistorică” iar teritoriul Bacăului cuprindea localităţi încă de pe timpul pelasgilor ca: Letca şi Leiteni, cuvinte derivate din Latona şi Letona, divinităţi din timpuri preistorice, sau Tamasidava, denumire scito-dacică.
C Marele istoric Nicolae Iorga, este de părere că denumirea oraşului Bacău derivă de la străslavul Bâc = Zimbru, bour, taur, ceea ce denotă că pe aceste meleaguri au fost intinse păduri în care trăiau turme de zimbri. Tot în sprijinul acestei afirmaţii, domnul profesor C. Sturza - directorul ziarului "Moldova", organ al Fundaţiei Regale "Mihai I", membru în Ateneul cultural local şi organizatorul Muzeului “Moldova” din Bacău, deţinătorul unei importante colecţii de documente istorice şi vechi manuscrise -arată că posedă în muzeul său o piesa interesantă şi preţioasă - un cap de zimbru, de proporţii excepţionale, un exemplar unic in felul său, găsit tocmai aici, în coasta Bacăului, în satul Solonţ. Domnia sa mai arată că un Bâc exista în Basarabia, un altul în tinutul Vasluiului, iar un altul în ţinutul Bîrladului.
Pe această temă se mai poate vedea şi etimologia cuvântului Bâc în “Ispisoace şi Zapise” de Gh. Ghibănescu, vol.VI, partea a II-a, pag.177; Documentele moldoveneşti înainte de Stefan cel Mare, vol.I şi II, publicate de domnul profesor M. Costăchescu la Editura Fundaţiilor Regale, Iaşi; documentele moldoveneşti publicate de N. Iorga.

Evoluţia demografică

Conform datelor recensământului din 1930, municipiul Bacău număra în acel an 31.138 de locuitori. Dintre aceştia 19.421 s-au declarat români, 822 unguri, 406 germani, 9.424 evrei ş.a. Din punct de vedere confesional, 19.091 s-au declarat ortodocşi, 161 greco-catolici, 1.893 romano-catolici, 144 evanghelici-lutherani, 9.593 mozaici ş.a. Odinioară înfloritoarea comunitate evreiască din oraş s-a stins în urma celui de-al doilea război mondial. La ultimul recensământ, din 18 martie 2002, structura etnică a populaţiei municipiului Bacău a fost evidenţiată astfel: 213.041 români, 1.605 rromi, 191 maghiari, 118 evrei, 83 germani, 80 ceangăi, 53 italieni ş.a. Fiecare din celelalte etnii era compusă din mai puţin de 50 de pesoane. Distribuţia populaţiei stabile pe confesiuni religioase: 193.850 ortodocşi, 19.093 romano-catolici, restul confesiunilor nedepăşind fiecare 500 de adepţi.

■　NERATON SERVICE

■　NERATON LAND

■　CONTACT

掲示板