Inchiriere server gratuit 1GB

Despre toate peisajele minunate din toate orasele Romaniei! (Braila)

neraton.web.fc2.com

Braila

ACHIZITIONARI DIRECTE

■ Romania fermecatoare tara !!! - Braila

JOIN FREE NOW

Companii colaboratoare

Best Website

Best Shops in Romania

Despre toate peisajele minunate din toate orasele Romaniei!

ROMANIA

Restaurante

Hoteluri

Agentii de Turism

ROMANIA

Judet

Judet

Brăila ese un judeţ în regiunea Muntenia din România.

Maramures - Baia Mare

Bistrita-Nasaud - Bistrita

Mehedinti - Turnu Severin

Botosani

Mures - Targu Mures

Brasov

Regiune: Muntenia
Reşedinţa: Brăila
Populaţie: Locul 29
•Total 2002: 373.174 loc.
•Densitate: 78 loc/km²
Suprafaţă: Locul 32
•Total: 4.766 km²

Braila

Caras-Severin - Resita

Covasna - Sfantu Gheorghe

Teleorman - Alexandria

Dambovita - Targoviste

Valcea - Ramnicu Valcea

Gorj - Targu Jiu

Vrancea - Focsani

Harghita - Miercurea Ciuc

Bucuresti

Brăila

Brăila este un oraş în sud-estul României, cu populaţia 216.929 locuitori, reşedinţa judeţului cu acelaşi nume. Oraşul este situat pe malul stâng al Dunării, la distanţă de aproximativ 15 de kilometri de Galaţi.

Istorie

Brăila este o veche aşezare pe malul stâng al Dunării, apărând cu numele "Drinago" într-o veche descriere geografică şi de călătorii spaniolă, "Libro del conoscimiento" (1350), dar şi pe câteva hărţi catalane (Angellino de Dalorto, 1325 - 1330 şi Angelino Dulcert, 1339). Este meţionat ca Brayla în 1368 într-un privilegiu de transport şi comerţ acordat neguţătorilor braşoveni. Oraşul a fost ocupat de turci în 1538-1540, fiind (raia sau kaza) de la 1554 până la sfârşitul războiului ruso-turc din 1828 - 1829, perioadă în care este numit Ibrail. Perioada de maximă înflorire o are la începutul secolului XX, când este un important port de intrare-ieşire a mărfurilor din România. Este accesibil navelor maritime de dimensiuni mici şi medii.

Perioada antică

Un studiu al originilor Brăilei arată că regiunea a fost locuită din vremuri imemoriale. Există numeroase vestigii arheologice dovedind prezenţa omului neolitic (Boian-Giuleşti) 5000 i.Hr., la Brailiţa (vârful Catagatei), viaţa a continuat în epoca bronzului, apoi fiind atestată o puternică aşezare getică între secolele IV şi III î.Hr. aflată pe terasa înaltă a Dunării şi întreţinând legături cu grecii - de la pontul Euxin, până la Elada. În era noastră descoperirile atestă prezenţa civilizaţiei Sântana de Mureş, continuată cu o aşezare medievală din secolele X-XI.

Istoria modernă

Perioada care a urmat din secolul al XIX-lea a fost înfloritoare pentru oraş, care cunoaşte multe modificări şi realizări: pavaj şi felinare pe străzi, farmacii, staţie meteo, spital militar, dobândirea statutului de oraş porto-franco în 1836, parcul Belvedere, înfiinţarea unor tipografii, a unei bănci, a unei cazarme şi a unui teatru, deschiderea unei şcoli de fete, a unui gimnaziu şi construirea docurilor, a căilor ferate şi a mai multor fabrici. În 1888 s-a utilizat aici pentru prima dată în ţară betonul armat. În primul an al noului secol au fost introduse tramvaiul şi becul electric. Se dezvoltă puternic învăţământul şi cultura sistemul bancar, susţinute de comerţul înfloritor. După ocupaţia din primul război mondial, se pune în 1927 temelia Palatului Agriculturii, iar trei ani mai târziu populaţia aşezării a ajuns la 68.310 locuitori. În această perioadă la Brăila se stabilea preţul cerealelor in Europa, la Bursa Agricolă.

Topografie

Oraşul vechi se afla în spaţiul delimitat de Dunăre şi actuala Stradă a Cetăţii, ce urmeză şi azi traseul fostului zid al oraşului. După readucerea în cuprinsul Ţării Româneşti a oraşului, în 1829, autorităţile ruse de ocupaţie au hotărât retrasarea planului urbanistic, plan ce viza aşezarea noilor străzi sub forma unui arc semicerc, fiecare stradă urmând să pornească de la Dunăre şi să se oprească tot la Dunăre. Astfel se prezintă şi astăzi Bulevardele Cuza Vodă, Independenţei şi Dorobanţilor, dar şi străzile Plevnei, Rahovei, Griviţei şi Ştefan cel Mare. De altfel, Brăila este unul din puţinele oraşe din ţară care a păstrat neschimbate denumirile străzilor în ultimii 130 de ani, aceste nume nefiind schimbate nici în perioada comunistă. De asemenea, oraşul păstrează neschimbate foarte multe clădiri din secolul al XIX-lea, fiind o adevărată rezervaţie arhitectonică pentru cei interesaţi.

Cartiere

În perioada modernă (după 1829), oraşul s-a extins treptat spre nord, vest şi sud, incluzând cartiere dezvoltate iniţial în afara hotarelor sale: Pisc (cartierul lipovenilor), Brăiliţa, Vidin-Progresul, Chercea, Lacu Dulce, Viziru( 1, 2 , 3 ) Calarasi 4 (Ciocarlia) şi Radu Negru. Acestora li se adaugă, în afara zonei centrale, cartierele Obor, Hipodrom, Dorobanţi, Calea Galaţi, Gării, Apollo. Cartierul Chercea fiind cel mai mare cartier al Brailei, si, totodata, cel mai vechi.

Demografie

Conform datelor recensământului din 1930 Brăila avea în acel an 68.347 locuitori, dintre care 75,4% români, 9,7% evrei, 6,7% greci, 1,7% maghiari, 1,6% ruşi ş.a. Din punct de vedere confesional populaţia era alcătuită din 84,4% ortodocşi, 10,4% mozaici, 3,2% romano-catolici ş.a. Apogeul demografic a fost atins în anii 1980, când populaţia oraşului atinsese 235.000 locuitori. După 1989, se observă un regres demografic, pe fondul creşterii şomajului şi a scăderii nivelului de viaţă. Se estimează că în anul 2010, populaţia va fi de cca. 200.000 locuitori.

■　NERATON SERVICE

■　NERATON LAND

■　CONTACT

掲示板