Despre toate peisajele minunate din toate orasele Romaniei! (Brasov) neraton.web.fc2.com
.Mac (Apple Computer, Inc.)
TOP PRODUSE SUPORT DESPRE COMPANIE ANGAJARI
Brasov
ACHIZITIONARI DIRECTE ■ Romania fermecatoare tara !!! - Brasov JOIN FREE NOW
Companii colaboratoare Best Website Best Shops in Romania
 
Google
 

Despre toate peisajele minunate din toate orasele Romaniei!
ROMANIA Restaurante Hoteluri Agentii de Turism ROMANIA
Judet Agentii Imobiliare Calculatoare Scoli si Altele Judet



Alba - Alba Iulia Judeţul Braşov  Braşov este un judeţ din România aflat în sud-estul Transilvaniei, care include regiunile istorice Ţara Bârsei, Ţara Făgăraşului şi Altland-ul săsesc.

Hunedoara - Deva
Arad Ialomita - Slobozia
Arges - Pitesti Iasi
Bacau Ilfov - Buftea
Bihor - Oradea Maramures - Baia Mare
Bistrita-Nasaud - Bistrita Mehedinti - Turnu Severin
Botosani
Mures - Targu Mures
Brasov Regiune: Transilvania
Reşedinţa: Braşov
Populaţie: Locul 12
•Total 2002: 596.140 loc.
•Densitate: 111,2 loc/km²
Suprafaţă: Locul 25
•Total: 5.363 km²
Neamt - Piatra Neamt
Braila Olt - Slatina
Buzau Prahova - Ploiesti
Caras-Severin - Resita Satu Mare
Calarasi Salaj - Zalau
Cluj - Cluj Napoca Sibiu
Constanta Suceava
Covasna - Sfantu Gheorghe Teleorman - Alexandria
Dambovita - Targoviste Timis - Timisoara
Dolj - Craiova Tulcea
Galati Vaslui
Giurgiu Valcea - Ramnicu Valcea
Gorj - Targu Jiu Vrancea - Focsani
Harghita - Miercurea Ciuc Bucuresti



Geografie
Vecini: jud. Mureş şi Harghita la nord, jud. Covasna la est, jud. Buzău la sud-est, jud. Prahova, Dâmboviţa şi Argeş la sud şi jud. Sibiu la vest.

Suprafaţa: 5.363 km2, reprezentând 2,3% din suprafaţa ţării.

Relieful: este accidentat şi creşte în altitudine de la nord spre sud. La nord se află Depresiunea Făgăraşului şi Depresiunea Braşov, despărţite de către culmile scunde ale Munţilor Perşani, iar la nord-vest se întinde o parte din Podişul Târnavelor. Spre sud se înalţă versantul nordic al Făgăraşului, care depăşeşte în unele locuri 2000m altitudine, Munţii Bucegi, Piatra Craiului, Postăvaru, Piatra Mare, Munţii Ciucaş şi o parte din Munţii Întorsura Buzăului.

Apele: Cel mai important râu este Oltul, care străbate judeţul pe o distanţă de 210 km. Pe parcurs primeşte: Baraoltul, Vârghişul, Aita, Homorodul Vechi, Valea Mare, Râul Negru, Timişul, Bârsa, Ghimbăşelul, Şinca, Sâmbăta, Vulcăniţa, Sebeşul, Berivoiul, Breaza, Viştea şi Rodbavul. În categoria apelor stătătoare se înscriu lacurile glaciare din Munţii Făgăraş (Urlea, Podragul) şi cele antropice pentru alimentarea cu apă potabilă a localităţilor.

Clima: este temperat-continentală, mai precis caracterizată de nota de tranziţie între clima temperată de tip oceanic şi cea temperată de tip continental; mai umedă şi răcoroasă în zonele montane, cu precipitaţii relativ reduse şi temperaturi uşor scăzute în zonele mai joase. Pe vârful Omul se înregistrează cea mai joasă temperatură medie anuală (-2,6 oC) şi cea mai ridicată medie de precipitaţii anuale din ţară (1.346mm). Temperatura medie anuală în judeţ este de 8 oC. Temperatura minimă absolută pe ţară a fost înregistrată la 25 ianuarie 1942 în localitatea Bod (-38,5 oC). Vânturile nu prea străbat depresiunile, dar pe culmile munţilor ajung chiar şi la 25-30m/s. Vânturile de vest aduc ploi, iar cele dinspre nord şi nord-est concură la păstrarea timpului frumos.

Scurt istoric
Prezenţa din timpuri străvechi a omului în judeţul Braşov este semnalată în numeroase puncte, încă din perioada anilor 60.000 - 40.000 î.Hr. Aşezările umane au persistat mai apoi, neîntrerupt, traversând epoca pietrei cioplite, neoliticul, epoca bronzului şi, în final, epoca fierului. Nenumărate piese decoperite (vase de lut, arme din diferite materiale, monede, obiecte de podoabă, unelte agricole şi de meşteşugărit etc.) atestă larga dezvoltare a civilizaţiei locale.
În această zonă au locuit dacii cumidavensi, având centrul principal la Cumidava (Râşnov). În această perioadă, zona judeţului a cunoscut o vastă înflorire din toate punctele de vedere, atât materiale cât şi culturale. Este cazul să amintim templul străvechi de la Racoş şi sculpturile antropomorfe din munţii Bucegi (Sfinxul, Babele), Ciucaş şi Făgăraş (Omul), unele cu funcţiune de loc de cult. După epoca cuceririi romane, viaţa şi-a continuat acelaşi ritm, sub supravegherea Cohortei "VI Nova Cumidavensium Alexandrina". Autorităţile de ocupaţie au adus meşteri care au dezvoltat infrastructura, construind castre, apeducte şi drumuri.
După retragerea aureliană, populaţiile migratoare care au trecut prin această zonă au fost atrase de bogăţia locurilor. Cea mai pregnantă amprentă şi-au pus-o triburile slave, aşezate în număr mare, care au lăsat o seamă de mărturii - mai ales în toponimii şi hidronimii. Secolele X-XI marchează cristalizarea primelor formaţiuni politice în zona Ţării Făgăraşului şi Ţării Bârsei. Astfel, la 1003, ducatul lui Kean, care se întindea şi asupra acestor teritorii, este cucerit de către regele ungar Ştefan. Se pare totuşi că, vreme de două secole, regalitatea maghiară nu şi-a putut exercita suveranitatea deplină asupra acestor locuri, astfel încât de abia după 1200 au putut fi colonizaţi saşii, secuii şi teutonii. Multă vreme apoi, românii s-au condus după Jus valahicum antiqua lex, obiceiul pământului, iar Ţara Făgăraşului a fost o feudă a Ţării Româneşti de-a lungul secolelor XIV-XV, cu drept de vamă încă din secolul al XIII-lea . Pe la 1290, o oaste românească pornită din Făgăraş şi condusă de legendarul Negru Vodă "descalecă" în Ţara Argeşului, la Câmpulung Muscel, şi pun bazele Ţării Româneşti de mai târziu.


■ NERATON SERVICE ■ NERATON LAND ■ CONTACT
Copyright © http://neraton.web.fc2.com All Rights Reserved.
inserted by FC2 system