Inchiriere server gratuit 1GB

Despre toate peisajele minunate din toate orasele Romaniei! (Buzau)

neraton.web.fc2.com

Buzau

ACHIZITIONARI DIRECTE

■ Romania fermecatoare tara !!! - Buzau

JOIN FREE NOW

Companii colaboratoare

Best Website

Best Shops in Romania

Despre toate peisajele minunate din toate orasele Romaniei!

ROMANIA

Restaurante

Hoteluri

Agentii de Turism

ROMANIA

Judet

Judet

Buzău este un judeţ situat în sud-estul României. Se învecinează la nord-vest cu judeţele Braşov şi Covasna, la vest cu Prahova, la sud cu Ialomiţa, la est cu Brăila, şi la nord-est cu Vrancea.

Buzău este reşedinţa şi cel mai mare oraş al judeţului Buzău, Muntenia, România. Are o populaţie de 133.000 locuitori.

Maramures - Baia Mare

Bistrita-Nasaud - Bistrita

Mehedinti - Turnu Severin

Botosani

Mures - Targu Mures

Brasov

Regiune: Muntenia
Reşedinţa: Buzău
Populaţie: Locul 17
•Total 2002: 496.214 loc.
•Densitate: 81 loc/km²
Suprafaţă: Locul 17
•Total: 6.103 km²

Buzau

Caras-Severin - Resita

Covasna - Sfantu Gheorghe

Teleorman - Alexandria

Dambovita - Targoviste

Valcea - Ramnicu Valcea

Gorj - Targu Jiu

Vrancea - Focsani

Harghita - Miercurea Ciuc

Bucuresti

Geografie

Municipiul Buzăului este situat în zona centrală a judeţului. Aşezat pe malul drept al râului Buzău, la 120 km de Bucureşti, Buzăul este situat la 45°09" latitudine nordică, şi 25°5" longitudine estică, ocupând o suprafaţă totală de 81,3 km2.
Municipiul se află la cotul Carpaţilor de curbură, la confluenţa drumurilor între patru mari provincii româneşti: Muntenia, Transilvania, Moldova şi Dobrogea.

Istorie - Etimologie

Plecând de la forma grecească Mouseos, istoricul Vasile Pârvan considera că numele Buzăului vine de la forma tracică Bouzeos, transcris greşit. A emis ipoteza că denumirea derivă din radicalul trac "Buzes", la care s-a adăugat sufixul "eu", formă a vechiului "aios" (greco-latin). P. Papahagi susţinea în schimb originea românească a numelui Buzăului, care ar fi un antroponim, Buză sau Buzea, cu origine în radicalul budz. Majoritatea specialiştilor dau dreptate lui Pârvan.

Istorie - Atestare documentară

În parcul Crâng s-au descoperit aşezări din neolitic (cultura Gumelniţa), din epoca bronzului (cultura Monteoru) iar în zona industrială Buzău-Sud au fost descoperite aşezări geto-dacice.

Istorie - Evul mediu

Prima menţionare documentară a Buzăului ca târg şi punct de vamă într-un document intern este cel emis la 30 ianuarie 1431 de domnitorul Dan al II-lea privind acordarea unor privilegii de comerţ braşovenilor, la trecerea lor prin târgurile Munteniei, între care şi Buzăul, la fel ca în timpul domnitorului Mircea cel Bătrân. Actul sugerează o existenţă mai veche a oraşului, cel puţin dinainte de domnia lui Mircea cel Bătrân. În anul 1500 este înfiinţată Episcopia Buzăului, oraşul devenind reşedinţă episcopală. Unul din domnii din prima parte a secolului al XVI-lea, Vlad al VII-lea Vintilă, se trage din regiunea Buzăului, după cum au demonstrat cercetările recente (şi nu din Slatina, după cum dau de inţeles unele texte).
În anul 1571, este construită mănăstirea Banu, ctitorie a lui Andronic Cantacuzino. Mănăstirea este denumită a "Banului", după numele dregătoriei ctitorului, în 1618. În 1722, biserica este rezidită de Andreiana, soţia lui Şerban Cantacuzino. În 1884, la pictarea Bisericii participă şi Gheorghe Tattarescu. În 1575, e atestat Bazarul - al doilea din Ţara Românească - piaţă permanentă cu dughene, prăvălii, pivniţe, magazii - prima ştire privitoare la un element urbanistic - piaţa.
În 1619, orăşenii construiesc o biserică din lemn cu hramul "Sf. Îngeri", numită şi "biserica din pădure", iar la 1649, Badea Obredi reconstruieşte Biserica "Neguţători".
Constantin Brâncoveanu înfiinţează la Episcopia Buzăului în anul 1691 o tipografie, a şasea la acea dată în Muntenia. Prima lucrare, Pravoslavnica mărturisire, s-a tipărit în limba română.

Istorie - Istoria modernă

Primul sigiliu cunoscut al Buzăului datează din secolul XVIII şi are ca semn heraldic pasărea Phoenix, simbolul renaşterii. În anul 1832 are loc primul recensământ al populaţiei. Oraşul numără 2.567 de oameni iar după naţionalitate, populaţia oraşului se prezintă în felul următor: 99% români, 18 evrei, 1 englez şi 1 austriac.

Buzăul este primul oraş de provincie unde s-a organizat Garda Naţională la 18-19 iunie 1848. La divanele ad-hoc din 1857, reprezentanţii Buzăului sunt unionişti. Începând cu anul 1864, Buzăul este condus de un primar, cel care a ocupat primul această funcţie a fost Nae Stănescu.
Între 1850-1880 au fost construite clădirile de pe Strada Târgului (Cuza Vodă) înlocuind construcţiile mai vechi, de la care au fost folosite fundaţiile şi pivniţele. Casele sunt construite în stilul caselor negustoreşti din sud-estul Europei, cu prăvălie la parter, şi camere de locuit la etaj.

În 1872 se dă în exploatare calea ferată Bucureşti - Buzău - Brăila - Galaţi iar în 1881 calea ferată Buzău - Mărăşeşti, prima linie ferată proiectată şi construită de ingineri români. Moara "Garoflid" cu 3 secţii: făină, mălai şi o fabrică de postav şi dimie acţionată mecanic - este prima instalaţie industrială din oraş. Este dată în funcţiune în 1891 fabrica "Brainski & Rosazza S.A.", prima fabrică de ţigle din regat şi de produse ceramice cu cuptoare mari sistematice.
În 1899 populaţia oraşului Buzău (21.875 persoane) după religie era: - ortodoxă - 88,74% - mozaică - 7,58% - catolică - 2,93% - protestantă - 0,32% - mahomedană - 0,4% - armeană - 0,001 % Şcoala Normală de Fete se înfiinţează în 1899, iar Şcoala Normală de Băieţi în 1901.
Palatul Comunal, opera arhitecţilor Al. Săvulescu şi Kafşinski, şi care astăzi este simbolul oraşului este inaugurat în 1903. Construcţie a început în 1899, din iniţiativa primarului Nicu Constantinescu. Acelaşi primar, figură importantă în istoria oraşului, a iniţiat şi alte proiecte urbanistice importante, cum ar fi clădirea tribunalului şi Parcul Crâng.
Între 11 - 24 martie 1907 are loc Răscoala la Buzău. Numeroşi ţărani pornesc din Obor, manifestând şi devastând case şi magazine situate în perimetrul comercial. La podul Mărăcineni s-a tras în mulţime. Au murit 11 persoane şi alte zeci au fost rănite.
Este inaugurat noul local al Spitalului "Maria Minculeasa" (Gârlaşi) în 1907, iar în 1908 este inaugurată calea ferată Buzău-Nehoiaşu. În 1913 este înfiinţată distileria de petrol "Saturn".
În primul război mondial au căzut pe câmpul de luptă 7.867 buzoieni, iar pagubele materiale suferite de oraş în urma războiului sunt evaluate la 125.150.880 lei aur.
În perioada interbelică oraşul trece printr-o puternică dezvoltare industrială: inaugurarea morii "Zangopol" (1923), fabrica "Metalurgica şi Turnătorie S.A." (1928), Piaţa Centrală (1934-1935) realizată după planurile arhitectului Duiliu Marcu.
După înfiinţarea judeţului Buzău în 1968 se construieşte în primul rând pe două platforme: zona industrială Buzău-Sud (50 întreprinderi şi secţii) şi zona industrială Buzău-Nord (32 întreprinderi şi secţii). Se inaugurează Tabăra de Sculptură în aer liber de la Măgura care a avut 16 ediţii (1970 - 1985), ce semnifică cele 16 secole de atestare a municipiului Buzău. Cei 1600 de ani de atestare documentară au fost marcaţi şi prin construirea unui obelisc aflat în centrul parcului Crâng.
În 1991 se pune temelia Catedralei Ortodoxe "Sfântul Sava".

■　NERATON SERVICE

■　NERATON LAND

■　CONTACT

掲示板