Inchiriere server gratuit 1GB

Despre toate peisajele minunate din toate orasele Romaniei! (Constanta)

neraton.web.fc2.com

Constanta

ACHIZITIONARI DIRECTE

■ Romania fermecatoare tara !!! - Constanta

JOIN FREE NOW

Companii colaboratoare

Best Website

Best Shops in Romania

Despre toate peisajele minunate din toate orasele Romaniei!

ROMANIA

Restaurante

Hoteluri

Agentii de Turism

ROMANIA

Judet

Judet

Judeţul Constanţa este situat în extremitatea SE a României. La Nord este despărţit de judeţul Tulcea printr-o linie convenţională, ce şerpuieşte între Dunărea şi Marea Neagră străbătând Podişul Casimcea şi Complexul lagunar Razim (lacurile Zmeica şi Sinoe).
La Sud este mărginit de frontiera de stat româno-bulgară ce traversează Podişul Dobrogei de Sud între Ostrov (la vest) şi Vama Veche (la est).

Maramures - Baia Mare

Bistrita-Nasaud - Bistrita

Mehedinti - Turnu Severin

Botosani

Mures - Targu Mures

Brasov

La Vest - fluviul Dunărea desparte judeţul Constanţa de judeţele Călăraşi, Ialomiţa şi Brăila, curgând de-a lungul malului înalt al Dobrogei.
La Est - între Gura Portiţa şi localitatea Vama Veche, podişul dobrogean, este scăldat de apele Mării Negre. De la linia ţărmului spre larg, 12 mile marine (echivalent cu 22 km), se întinde zona apelor teritoriale româneşti stabilite conform convenţiilor internaţionale.
Cu cei 7071,29 kilometri pătraţi, judeţul Constanţa deţine 2,97% din suprafaţa României şi se află pe locul 7, după suprafaţă şi pe locul 5, după populaţie între judeţele ţării.

Regiune: Dobrogea
Reşedinţa: Constanţa
Populaţie: Locul 4
•Total 2002: 715.151 loc.
•Densitate: 101 loc/km²
Suprafaţă: Locul 8
•Total:7 .071 km²

Caras-Severin - Resita

Constanta

Covasna - Sfantu Gheorghe

Teleorman - Alexandria

Dambovita - Targoviste

Valcea - Ramnicu Valcea

Gorj - Targu Jiu

Vrancea - Focsani

Harghita - Miercurea Ciuc

Bucuresti

Constanţa

Constanţa, (în turcă Kustendji, sau Köstence), al doilea ca importanţă in România, este oraş-port la Marea Neagră şi capitala judeţului Constanţa. Constanţa a fost fondata sub numele de Tomis, în urma colonizării greceşti a Pontului Euxin de către colonişti greci din Milet în secolele VII-V î. Hr. Tomis ("locul tăierii") este o referinţă la legenda lui Iason şi a navei "Argo": Iason îl luase ostatec pe fiul regelui Colhidei (Georgia de azi) şi fugărit fiind de acesta, poposi la peninsulă, ucise baiatul şi răspândi bucăţile ca să-l întârzie pe rege, ce trebui să le caute şi să le adune pentru funeralii.

Istoric

Constanţa a fost fondat în urma colonizării greceşti a Pontului Euxin de către colonişti greci din Milet în secolele VII-V î. Ch, sub numele de Tomis. Aceştia au găsit pe aceste locuri o aşezare getică, noul oraş ajungând la nivelul unui "polis" de abia în secolul IV-III î. Ch. Port folosit de greci pentru comerţul cu locuitorii acestor regiuni (daci, sciţi şi celţi), Tomis înfloreşte urbanistic din secolul III î. Ch. O parte din fostul oraş antic şi din port este astazi submersă, în faţa Cazinoului. Începând cu secolul I î. Ch., Tomisul intră în vizorul romanilor, care devin stăpânii acestor meleaguri din sec I d. Ch. În acest timp, mai precis între anii 8-17 d.Hr şi-a găsit exilul poetul roman Ovidiu (Publius Ovidius Naso) care şi-a petrecut aici ultimii opt ani din viaţă. Oraşul rezistă vremurilor tulburi din secolele III-IV d.Hr., secole presărate de numeroase invazii barbare, şi devine reşedinţa provinciei Sciţiei mici (Scythia Minor).
Tomisul epocii romano-bizantine este un important centru religios creştin, creştinism cu origine apostolică datorat sfântului apostol Andrei. În această perioadă, confruntată cu numeroase invazii barbare, (hunii, slavii, bulgarii, pecenegii, cumanii, tătarii şi turcii), portul Tomis este numit în izvoarele bizantine şi italiene Constantia, denumire dată de Constantin cel Mare (274-337) în onoarea surorii sale Constantia. După ce în secolele X-XIII a fost un important port, mai ales sub influenţa genovezilor, care construiesc aici un Far Genovez, din sec. XV până la sfârşitul sec. XIX, Constanţa intră în componenţa imperiului otoman, în cadrul căruia populaţia scade iar aşezarea devine un sat de pescari greci şi turci, simplă escală între gurile Dunării şi Istanbul în caz de furtună, cu câţiva negustori armeni.
În urma Războiului de independenţă din 1877-1878, la Congresul de la Berlin, provincia dintre Dunăre şi Marea Neagră a revenit României. Prin aceasta a început dezvoltarea urbanistică a Constanţei şi a Dobrogei în general. Totodată au fost luate măsuri de românizare a provinciei, locuită la acea vreme în majoritate de turci şi de tătari. După construirea Podului de la Cernavodă între 1890-1895, de către Anghel Saligny, s-au pus bazele Serviciul Maritm Român şi s-au deschis linii maritime către Istanbul. Portul se dezvoltă între 1895-1909, Serviciul Maritim Român având linii către Constantinopol, Pireu, sau chiar Rotterdam. După perioada nefastă a Primului Război Mondial, Constanţa prin portul său devine cea mai mare concentrare de forţă de muncă, 70% din traficul maritim tranzitând portul.
În 1910 populaţia era de 12.725, din care doar jumătate erau români, în oraş trăind în continuare importante comunităţi de turci, armeni, evrei, bulgari şi greci. La ultimul recensământ, în Constanţa locuiau peste 300.000 de persoane, majoritatea fiind români. Minorităţi importante sunt turcii, tătarii, armânii, armenii şi grecii.

■　NERATON SERVICE

■　NERATON LAND

■　CONTACT

掲示板