Inchiriere server gratuit 1GB

Despre toate peisajele minunate din toate orasele Romaniei! (Neamt - Piatra Neamt)

neraton.web.fc2.com

Neamt - Piatra Neamt

ACHIZITIONARI DIRECTE

■ Romania fermecatoare tara !!! - Neamt - Piatra Neamt

JOIN FREE NOW

Companii colaboratoare

Best Website

Best Shops in Romania

Despre toate peisajele minunate din toate orasele Romaniei!

ROMANIA

Restaurante

Hoteluri

Agentii de Turism

ROMANIA

Judet

Judet

Judeţul Neamţ se află în nord-estul României, la limita dintre Carpaţii Orientali şi Podişul Moldovei. Este cunoscut mai ales pentru frumuseţea Masivului Ceahlău şi a peisajului în general. Suprafaţa: 5.890 km pătraţi; reşedinţa: municipiul Piatra Neamţ; principalele cursuri de apă: Siret , Bistriţa între Broşteni şi Buhuşi, Bistricioara, Bicaz, Cracău, Tarcău; principalele lacuri: Izvoru Muntelui, Pângăraţi, Vaduri şi Bâtca Doamnei ; altitudine maximă: vf. Toaca 1.907 m.

Maramures - Baia Mare

Bistrita-Nasaud - Bistrita

Mehedinti - Turnu Severin

Botosani

Mures - Targu Mures

Brasov

Este cunoscut mai ales pentru frumuseţea Masivului Ceahlău şi a peisajului în general. Suprafaţa: 5.890 km pătraţi; reşedinţa: municipiul Piatra Neamţ; principalele cursuri de apă: Siret (între Doljeşti şi Secuieni), Bistriţa (între Broşteni şi Buhuşi, Bistricioara, Bicaz, Cracău, Tarcău; principalele lacuri: Izvoru Muntelui, Pângăraţi, Vaduri şi Bâtca Doamnei (lacuri de interes hidroenergetic); altitudine maximă: vf. Toaca (M. Ceahlău) 1.907 m. Populaţia la diferite recensământuri: 1930=311.113 loc.; 1948=357.348 loc.; 1956=419.950 loc.; 1966=470.206 loc.; 1972=523.501 loc ; 2002=554.516 loc.

Regiune: Moldova
Reşedinţa: Piatra Neamţ
Populaţie: Locul 14
•Total 2002: 557.000 loc.
•Densitate: 99 loc/km²
Suprafaţă: Locul 18
•Total: 5.896 km²

Neamt - Piatra Neamt

Caras-Severin - Resita

Covasna - Sfantu Gheorghe

Teleorman - Alexandria

Dambovita - Targoviste

Valcea - Ramnicu Valcea

Gorj - Targu Jiu

Vrancea - Focsani

Harghita - Miercurea Ciuc

Bucuresti

Piatra Neamţ

Piatra Neamţ este un oraş de munte situat pe valea Bistriţei în nord-estul României. Oraşul de 135.842 de locuitori în 1992, 115.000 în 2006, este reşedinţa judeţului Neamţ şi datorită frumuseţii arhitectonice cât şi a reliefului a căpătat denumirea de Perla Moldovei. Din punct de vedere industrial este al doilea centru industrial al judeţului după municipiul Roman. Oraşul a cunoscut o dezvoltare economică remarcabilă în ultimul timp, fiind declarat şi reşedinţa Regiunii de dezvoltare nord - est.

Aşezare geografică

Municipiul Piatra Neamţ – reşedinţa judeţului Neamţ – este aşezat pe valea râului Bistriţa, mai exact la ieşirea acestuia dintre munţi, la confluenţa cu pârâul Cuiejdi. Pe glob Piatra Neamţ este situat la 20° 22’ longitudine estică şi 46°56’ latitudine nordică. Piatra Neamţ este amplasat într-un bazin intramontan, la altitudinea de 310 m, străjuit de culmile Pietricica ( 590 m ) la sud-est, Cozla ( 679 m ) la nord, Cernegura ( 852 m ) la sud-vest, Cârloman ( 617 m ) la nord-vest şi Bâtca Doamnei ( 462 m ) la sud-vest.
Oraşul se bucură de toate avantajele unei naturi unice, o clima temperat continentală, cu veri scurte, răcoroase şi plăcute, toamne lungi, ierni blânde, fără geruri mari si zăpada din abundenţă. Este un "mic paradis" asemeni unei staţiuni de vacanţă. Beneficiind de un asemenea cadru natural, cu legături uşoare spre toate punctele cardinale, teritoriul de astăzi al municipiului Piatra Neamţ a constituit o permanentă vatră de locuire.
In Piatra Neamţ, apele curgătoare cele mai importante sunt Bistriţa şi Cuejdi. Printre pârâiaşele cu debite variabile mai pot fi amintite: Doamna, Sărata, Borzoghean. Lacurile de pe raza municipiului Piatra Neamţ sunt acumularea Bâtca Doamnei (255 ha şi un volum de cca. 10 mil. mc, format de barajul cu acelaşi nume) şi lacul Reconstrucţia (10 ha şi un volum de cca. 250 mii mc, din care se desprinde canalul hidrotehnic al Bistriţei). Ambele sunt lacuri de acumulare pe râul Bistriţa.
Râul Bistriţa are un bazin hidrografic cu o suprafaţă de 7039 km2. Altitudinea medie a bazinului hidrografic este de cca. 920 m, iar relieful se caracterizează prin masivitate şi altitudini mai mari în vest şi în partea superioară a bazinului hidrografic, apoi tot mai reduse spre est şi sud-est . După anul 1960, cursul mijlociu şi inferior al râului Bistriţa a fost amenajat hidroenergetic prin construirea unui număr de 9 lacuri de acumulare şi a 13 hidrocentrale. Cel mai mare lac de acumulare este Izvorul Muntelui, cu un volum de 1,12 miliarde mc.
Până la realizarea sistemului hidroenergetic (ale cărui obiective se întind de la lacul Izvorul Muntelui - Barajul Bicaz până la Bacău), râul Bistriţa juca rolul de veritabilă artera de comunicaţie de care depindea viaţa economica a oraşului. Pe Bistriţa veneau plutele care asigurau materia primă necesară fabricilor de cherestea şi de hârtie şi tot ea constituia o cale sigură de legătură cu Bacăul şi porturile dunărene. In zona oraşului, râul avea o lăţime medie de 50 m şi un debit de 50mc/s, care însă avea variaţii impresionante ce oscilau între 3 şi 1080 mc/s, astfel că uneori marile viituri aveau caracter devastator pentru zona riverană. După construirea lacului de acumulare de la Bicaz şi punerea în funcţiune a întregului sistem hidroenergetic, rolul economic şi aspectul Bistriţei s-au schimbat. Plutele au dispărut, au apărut hidrocentralele ca sursă nepoluantă de energie, debitul apei nu mai cunoaşte variaţiile din trecut , au apărut frumoase lacuri de acumulare şi baraje care modifica în întregime aspectul albiei Bistriţei. Astfel s-a accentuat pitorescul regiunii şi a crescut potenţialul său turistic.

■　NERATON SERVICE

■　NERATON LAND

■　CONTACT

掲示板