Conform legendelor, ciobanul "Moş Ploaie", împreună cu cei şapte feciori ai săi, a poposit cândva într-o poiană a codrului întins care acoperea pe vremuri aceste ţinuturi. Găsind aici loc adăpostit, apă bună, pământ roditor, n-a mai plecat, întemeind aşezarea căreia i-a dat numele. Se mai povesteşte că Ploieştii aveau şapte case şi un schit de maici şi că locuitorii, înmulţindu-se, şi-au cucerit locuri de case şi ogoare, ca toporani în luptă cu pădurea.
Istoricii şi arheologii au scos la iveală o serie de mărturii semnificative care atestă o locuire neîntreruptă a acestor meleaguri, strâns legate de întreaga arie a civilizaţiilor traco-geto-dace. Săpăturile arheologice au pus în evidenţă unele vestigii mezolitice în zona Ploieşti-Vest şi a unor aşezări neolitice în zona Ploieşti-Nord. Deasemeni s-au găsit vestigii din epoca bronzului, precum şi din perioadele mai recente din secolele VIII - VI i.Hr. până în pragul epocii romane.
Cu privire la data înfinţării şi la primii locuitori ai unei localităţi cu numele Ploieşti există puţine mărturii scrise. După Nicolae Bălcescu, ar fi existat pe vremea lui Mircea cel Bătrân o "Căpitănie a Ploieştiului" (ca. 1413). Din punct de vedere documentar, toate lucrările de istorie se opresc la anul 1503, de când datează prima apariţie în actele Braşovului a unor nume de căruţaşi "ploieşteni", Drăgoi, Tudor, Neagu şi alţii. Prezenţa unor ploieşteni pe pieţele unor oraşe din Ardeal denotă că localitatea avea un nume şi o bază economică ce-i permiteau să intre în relaţii comerciale cu centre de peste munţi. Numele mai apare într-un hrisov din 1567, semnat de domnul Ţării Româneşti, Petru cel Tânăr, prin care se întărea o vânzare a "cinci răzoare" de vie între un anume Avruţ din Ploieşti şi logofătul Coresi din Bărcăneşti. Un moment crucial a fost alegerea Ploieştiului în 1597 de către Mihai Viteazul ca bază pentru operaţiuni miltare şi a ridicat satul de moşneni la rangul de târg domnesc. Sprijinit de domnie, Ploieştii se dezvoltă continuu pe parcursul sec. XVII (este sediu al căpitanului de Ploieşti), devenind un important centru urban al ţării. Ridicarea sa a provocat decăderea unui alt oraş aflat în apropiere, Târgşor, ce va deveni un simplu sat.
Oraşul Ploieşti a cunoscut o puternică dezvoltare industrială şi comercială, o dată cu descoperirea şi punerea în exploatare a zăcămintelor de petrol din regiunile învecinate. În jurul oraşului a apărut un lanţ de rafinării iar în oraş magazine comerciale, birouri, ateliere, instituţii de învăţământ.