Inchiriere server gratuit 1GB

Despre toate peisajele minunate din toate orasele Romaniei! (Vrancea - Focsani)

neraton.web.fc2.com

Vrancea - Focsani

ACHIZITIONARI DIRECTE

■ Romania fermecatoare tara !!! - Vrancea - Focsani

JOIN FREE NOW

Companii colaboratoare

Best Website

Best Shops in Romania

Despre toate peisajele minunate din toate orasele Romaniei!

ROMANIA

Restaurante

Hoteluri

Agentii de Turism

ROMANIA

Judet

Judet

Judeţul VranceaJudeţul VranceaVrancea este judeţ în regiunile istorice Moldova (la nord de râul Milcov) şi Muntenia (la sud de râul Milcov) din România. Are o suprafaţă de 4.863 km², reşedinţa judeţeană este municipiul Focşani. Principalele cursuri de apă: Siret (între Adjud şi Nămoloasa), Şuşiţa, Putna, Milcov, Râmnicu Sărat (de la Ciorăşti până la vărsarea sa în Siret).

Maramures - Baia Mare

Bistrita-Nasaud - Bistrita

Mehedinti - Turnu Severin

Botosani

Mures - Targu Mures

Brasov

Cele mai mari altitudinea deţin vârfurile Lăcăuţ (1776 m) şi Goru (1784 m). Populaţia Vrancei la diferite recensământuri: 1930: 262.560 loc.; 1948: 290.183 loc.; 1956: 326.532 loc.; 1966: 351.292 loc.; 1972: 379.660 loc. Judeţe vecine: la nord-est judeţul Vaslui, la est judeţul Galaţi, la sud-est judeţul Brăila, la sud judeţul Buzău, la vest judeţul Covasna, la nord judeţul Bacău. Judetul Vrancea este cuprins intre coordonatele geografice 45°23’ şi 46°11’ latitudine nordică şi 26°23’ şi 27°32’ longitudine estică, fiind situat in partea de sud-est a ţării, la curbura Carpaţilor Orientali.

Regiune: Moldova
Reşedinţa: Focşani
Populaţie: Locul 26
•Total 2002: 391.833 loc.
•Densitate: aproxim. 81 loc/km² Suprafaţă: Locul 31
•Total: 4.857, 2% din suprafaţa totală a ţării km²

Caras-Severin - Resita

Covasna - Sfantu Gheorghe

Teleorman - Alexandria

Dambovita - Targoviste

Valcea - Ramnicu Valcea

Gorj - Targu Jiu

Vrancea - Focsani

Harghita - Miercurea Ciuc

Bucuresti

Relief

Dispus în trepte dinspre vest spre est, cuprinde Munţii Vrancei (cu depresiunile intramontane Greşu şi Lepşa ), Dealurile Subcarpatice şi Câmpia Siretului Inferior, mărginită la nord-est de Podişul Moldovei (Colinele Tutovei) şi la sud–est de Câmpia Râmnicului.
Munţii Vrancei sunt munţi de increţire , alcătuiţi din culmi ce provin din fragmentarea platformei de eroziune de 1700 m (Goru - 1785 , Lăcăuţi – 1777 , Giurgiu – 1720 , Pietrosu – 1672 , Zboina Frumoasă – 1657). Dealurile Subcarpatice, depresiunile colinare şi dealurile de podiş, cuprind dealurile înalte vestice (două şiruri intre Valea Putnei şi Valea Şuşitei) depresiuni intradeluroase (transversal sau de-a lungul văilor Şuşiţei, Putnei şi Milcovului, precum şi la cumpăna apelor între bazinul Milcovului şi Râmnei), dealurile înalte Măgura Odobeştilor – 966 m), glacisul subcarpatic, care face legătura între Dealurile Subcarpatice. Câmpia Siretului Inferior şi Câmpia Râmnicului, se înclină spre est până la altitudinea de 20 m , la confluenţa Râmnicului Sărat cu Siretul . Câmpia Siretului reprezintă treapta cea mai de jos de pe teritoriul judeţului şi se intinde între glacisul subcarpatic şi râul Siret, cu suprafaţa înclinată de la vest la est şi altitudinea cuprinsă între 20 m şi 125 m .
Câmpia înaltă situată între glacis şi o linie ce trece pe la Mărăşeşti, Vânători, Milcovul, Tătăranu şi la est de Ciorăsti, are o altitudine de 70 m în nord şi 35 m în sud. Ea are aspectul unei suprafeţe netede, uşor învălurită datorită prezenţei unor conuri aluvionare între care câmpia formează depresiuni locale, cu exces de umiditate (bolta Voetin, Lacul Negru, aria de la est de Căiata) datorate adâncimii reduse la care se află stratul de apă.
La nord de Valea Şuşiţei, aspectul câmpiei reprezintă forma unei prisme în trepte ce coboară catre Lunca Siretului, iar în apropierea Adjudului, la terasele Siretului se adaugă cele ale Trotuşului.
Campia joasă se întinde pe linia Mărăşeşti, Vînători, Tătăranu şi de la est de Ciorăşti până la albia Siretului, altitudinea ei fiind de 35–50 m în partea de nord şi de 20–30 m în cea de sud. Este caracterizată printr-o suprafaţă relativ netedă, înclinată în aceeaşi direcţie de scurgere a Siretului şi este traversată de numeroase albii, meandre şi depresiuni cu exces de umiditate, separate intre ele prin grinduri teşite.

Geologie

Din punct de vedere geologic, zona judeţului Vrancea aparţine platformei Moesice, alcatuită din două etaje structurale: unul inferior ce corespunde fundamentului cristalin şi unul superior ce corespunde cuverturii sedimentare.
Şisturile cristaline, împreună cu o parte din învelişul lor sedimentar sunt străpunse de roci eruptive în cea mai mare parte acide (porfire) şi de roci bazice. Fundamentul de şisturi cristaline este de vârstă mai veche decât Ordovicianul, probabil Precambrian. Cuvertura sedimentara din Platforma Moesica incepe cu Silurianul şi se termină cu Cuaternarul.
Prin lacune cu caracter regional, sedimentele s-au separat în mai multa cicluri de sedimente dupa erele geologice în care s-au depus de la Ordovician - Carbonifer până la Cuaternar. Partea bazală a Cuaternarului este reprezentată de pietrişuri, nisipuri şi lentile argiloase, rezultat al depunerii materialului transportat de vastele conuri de dejecţie din zona carpatică de curbură. Peste acestea este suprapus relieful caracteristic depozitelor fostelor albii respectiv pietrişuri şi nisipuri cu grosimi cuprinse între 3 si 7 m în zona de câmpie. După migrarea albiilor, aceste sedimente au fost acoperite de depozite loessoide de natură deluvială-proluviala cu grosimi cuprinse între 2 şi 8 m.

■　NERATON SERVICE

■　NERATON LAND

■　CONTACT

掲示板